Unghii roșii, părul moale,
Lebede pe-un lac în mare...
În mare depărtare și-ntr-un loc plouat de soare.
Amintiri puține, umbrele multe,
Jocuri de copii pe punte...
Pe puntea lacului fierbinte în luminiș de munte.
Ploi mărunte, lacrimi scurte
Lumea pleacă și dispare...
Dispare-n zare, dar toate se întorc în mare.
Nu știu cât timp a trecut. Nu știu cât timp a trecut de la ultima țigară. Am stins-o acum, am uitat-o undeva sau poate că nu am mai fumat de-o zi întreagă...
Foarte foarte frumos...tot, absolut tot, de la randuri, la intelesul lor pentru fiecare, pana la tehnica de versificare...acum nu mi s-a mai ridicat parul pe mana...ci cel de pe picioare. :) Pace si dragoste!
RăspundețiȘtergereMulțumesc. Mulțumesc tare mult. Ăsta este un text apreciat puțin cam spre deloc. Mie îmi place tare mult și mă bucur că nu sunt singura care o face:) Pace și dragoste și la tine.
RăspundețiȘtergere